Nevrotism

Nevrotismul se referă la tendința de a trăi sentimente negative.

Freud a folosit inițial termenul nevroză pentru a descrie o stare marcată de tulburare psihică, suferință emoțională și incapacitatea de a face față eficient cerințelor obișnuite ale vieții. El a sugerat că fiecare dintre noi prezintă unele semne de nevroză, dar că ne deosebim prin gradul de suferință și prin simptomele specifice ale acesteia. Astăzi, nevrotismul se referă la tendința de a trăi sentimente negative.

Cei cu scoruri mari la Nevrotism pot trăi în principal un anumit sentiment negativ, cum ar fi anxietatea, furia sau depresia, dar este probabil să le trăiască pe mai multe dintre acestea.

Persoanele cu nevrotism ridicat sunt reactive emoțional. Reacționează emoțional la evenimente care nu i-ar afecta pe majoritatea oamenilor, iar reacțiile lor tind să fie mai intense decât în mod normal. Sunt mai înclinate să interpreteze situațiile obișnuite ca amenințătoare și frustrările minore ca fiind copleșitor de dificile.

Reacțiile lor emoționale negative tind să persiste perioade neobișnuit de lungi, ceea ce înseamnă că sunt adesea prost dispuse. Aceste probleme de reglare emoțională pot diminua capacitatea unei persoane nevrotice de a gândi limpede, de a lua decizii și de a face față eficient stresului.

Anxietate

Sistemul „luptă sau fugi” din creierul persoanelor anxioase se activează prea ușor și prea des. De aceea, persoanele cu anxietate ridicată au adesea senzația că ceva periculos urmează să se întâmple. Se pot teme de anumite situații sau pot fi pur și simplu temătoare în general. Se simt încordate, agitate și nervoase. Persoanele cu anxietate scăzută sunt în general calme și neînfricate.

Furie

Persoanele cu scoruri mari la Furie se înfurie atunci când lucrurile nu merg așa cum vor ele. Sunt sensibile la a fi tratate corect și simt resentimente și amărăciune atunci când au impresia că sunt înșelate. Această scală măsoară tendința de a simți furie; dacă persoana își exprimă sau nu iritarea și ostilitatea depinde de nivelul său de Amabilitate. Cei cu scoruri mici nu se înfurie des sau ușor.

Depresie

Această scală măsoară tendința de a se simți trist, abătut și descurajat. Cei cu scoruri mari sunt lipsiți de energie și le este greu să înceapă activități. Cei cu scoruri mici tind să fie feriți de astfel de sentimente depresive.

Timiditate socială

Persoanele cu un nivel ridicat de timiditate socială sunt sensibile la ceea ce cred ceilalți despre ele. Teama de respingere și de ridicol le face să se simtă timide și stânjenite în preajma celorlalți. Se jenează ușor și se simt adesea rușinate. Temerile lor că ceilalți le vor critica sau își vor bate joc de ele sunt exagerate și nerealiste, dar stângăcia și disconfortul lor pot transforma aceste temeri într-o profeție care se autoîmplinește. În schimb, cei cu scoruri mici nu suferă de impresia greșită că toată lumea îi urmărește și îi judecă. Nu se simt nervoși în situații sociale.

Nemoderație

Persoanele nemoderate simt pofte și impulsuri puternice, cărora le rezistă cu greu. Tind să fie orientate spre plăceri și recompense pe termen scurt, mai degrabă decât spre consecințele pe termen lung. Cei cu scoruri mici nu trăiesc pofte puternice, irezistibile și, prin urmare, nu se simt tentați să exagereze.

Vulnerabilitate

Cei cu scoruri mari la Vulnerabilitate trăiesc panică, confuzie și neputință atunci când sunt sub presiune sau stresați. Cei cu scoruri mici se simt mai stăpâni pe sine, mai încrezători și gândesc mai limpede atunci când sunt stresați.