Deschidere către experiență

Deschiderea către experiență descrie o dimensiune a stilului cognitiv care distinge oamenii imaginativi și creativi de oamenii convenționali, cu picioarele pe pământ.

Oamenii deschiși sunt curioși din punct de vedere intelectual, apreciază arta și sunt sensibili la frumos. În comparație cu oamenii închiși, tind să fie mai conștienți de propriile sentimente. Tind să gândească și să acționeze în moduri individualiste și nonconformiste. Intelectualii obțin de obicei scoruri mari la Deschiderea către experiență; în consecință, acest factor a fost numit și Cultură sau Intelect.

Cu toate acestea, Intelectul este probabil cel mai bine privit ca un aspect al deschiderii către experiență. Scorurile la Deschiderea către experiență sunt doar modest legate de anii de educație și de scorurile la testele de inteligență standard.

O altă caracteristică a stilului cognitiv deschis este ușurința de a gândi în simboluri și abstracțiuni îndepărtate de experiența concretă. În funcție de abilitățile intelectuale specifice ale individului, această gândire simbolică poate lua forma gândirii matematice, logice sau geometrice, a folosirii artistice și metaforice a limbajului, a compoziției sau interpretării muzicale ori a uneia dintre numeroasele arte vizuale sau ale spectacolului.

Persoanele cu scoruri scăzute la Deschiderea către experiență tind să aibă interese înguste și obișnuite. Preferă ceea ce este simplu, direct și evident în locul a ceea ce este complex, ambiguu și subtil. Pot privi artele și științele cu suspiciune, considerând aceste preocupări obscure sau lipsite de utilitate practică. Oamenii închiși preferă familiarul noutății; sunt conservatori și rezistenți la schimbare.

Deschiderea este adesea prezentată ca fiind mai sănătoasă sau mai matură de către psihologi, care sunt adesea ei înșiși deschiși către experiență. Totuși, stilurile de gândire deschis și închis sunt utile în medii diferite. Stilul intelectual al persoanei deschise îi poate fi de folos unui profesor universitar, dar cercetările au arătat că gândirea închisă este asociată cu performanțe profesionale superioare în munca de poliție, în vânzări și într-o serie de ocupații din domeniul serviciilor.

Imaginație

Pentru persoanele imaginative, lumea reală este adesea prea banală și obișnuită. Cei cu scoruri mari pe această scală folosesc fantezia ca pe un mod de a crea o lume mai bogată și mai interesantă. Cei cu scoruri mici pe această scală sunt orientați mai mult spre fapte decât spre fantezie.

Interese artistice

Cei cu scoruri mari pe această scală iubesc frumosul, atât în artă, cât și în natură. Se lasă ușor implicați și absorbiți de evenimente artistice și de natură. Nu au neapărat pregătire sau talent artistic, deși mulți au. Trăsăturile definitorii ale acestei scale sunt interesul pentru frumusețea naturală și cea creată de om și aprecierea acesteia. Celor cu scoruri mici le lipsesc sensibilitatea estetică și interesul pentru arte.

Emotivitate

Persoanele cu scoruri mari la Emotivitate au un acces bun la propriile sentimente și sunt conștiente de ele. Cei cu scoruri mici sunt mai puțin conștienți de sentimentele lor și tind să nu-și exprime emoțiile deschis.

Aventură

Cei cu scoruri mari la Aventură sunt dornici să încerce activități noi, să călătorească în țări străine și să trăiască experiențe diferite. Familiarul și rutina li se par plictisitoare și vor alege un alt drum spre casă doar pentru că este diferit. Cei cu scoruri mici tind să se simtă inconfortabil cu schimbarea și preferă rutinele familiare.

Intelect

Intelectul și interesele artistice sunt cele mai importante două aspecte centrale ale deschiderii către experiență. Celor cu scoruri mari la Intelect le place să se joace cu ideile. Sunt deschiși la idei noi și neobișnuite și le place să dezbată chestiuni intelectuale. Le plac ghicitorile, puzzle-urile și problemele de logică. Cei cu scoruri mici la Intelect preferă să aibă de-a face cu oameni sau cu lucruri, mai degrabă decât cu idei. Consideră exercițiile intelectuale o pierdere de timp. Intelectul nu trebuie confundat cu inteligența. Intelectul este un stil intelectual, nu o abilitate intelectuală, deși cei cu scoruri mari la Intelect obțin scoruri ușor mai mari decât cei cu scoruri mici la testele standardizate de inteligență.

Liberalism

Liberalismul psihologic se referă la disponibilitatea de a contesta autoritatea, convențiile și valorile tradiționale. În forma sa cea mai extremă, liberalismul psihologic poate reprezenta chiar ostilitate fățișă față de reguli, simpatie pentru cei care încalcă legea și plăcerea pentru ambiguitate, haos și dezordine. Conservatorii psihologici preferă siguranța și stabilitatea aduse de conformarea la tradiție. Liberalismul și conservatorismul psihologic nu sunt identice cu afilierea politică, dar îi înclină cu siguranță pe indivizi către anumite partide politice.